4 februarie 2010

One


La inceput a fost doar un spatiu nou, mult mai larg si mai putin umed. Mi-a fost greu sa ma obisnuiesc cu lumina si cu zgomotul. In mediul meu semiacvatic eram ferit de sunete, mirosuri si o sumedenie de alte componente ale vietii, care m-au confuzat o lunga perioada de timp. Cred ca a fost lunga, n-as sti de fapt cum s-o descriu tinand cont ca eram complet lipsit de repere.

De fapt, am inceput (pentru ca inca n-am terminat) sa inteleg timpul mai degraba recent. Si recent e iarasi o aproximare relativa. Of, presupun ca multe necunoscute ce mi-au fost date in acea zi continua si astazi sa fie la fel de intunecoase si straine de mine.

Daca stau sa ma gandesc mai bine e de mirare ca am amintiri atat de vechi. Multi altii ca mine uita ca le au si atunci presupun ca ele nu exista.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu